Buh-bye, Cherry Tree!

Cine ma cunoaste mai bine, pe mine sau povestea mea cu Corbi – stie ce importanta are (sau.. a avut) Visinul din viata mea. Fructele mele preferate, doar cele ale visinului de la Corbi.

Well, tocmai inchisesem telefonul cu tata, pe la 8 aseara. Ii multumisem pentru masina de tuns iarba pe care mi-o adusese cu o seara inainte. I see a friendship there 😀

Si-am iesit pe terasa, copilul urla in urma mea, dar era cu ta-su si in sfarsit urma sa respir si eu un pic. Doar ca am observat ca un lampion (the solar IKEA one) e foarte jos. Il cocotasem cu coada de matura pana-ntr-o creanga de visin, sa prinda lumina. No, si-acum ajungeam cu mana la el.

Mi-a stat inima cand mi-am dat seama ca jumatate din visinul meu batran de 50+ ani se sprijina pe tabla de la casa. Il chem pe Domnul Sot, ii zic sa ia copilul care tocmai a deschis singur usa pentru prima oara, ca trebuie sa-l sun pe tata si ca sa duca copilul de aici. Tata e omul care a introdus meseria de alpinist utilitar in COR, gen, desi la 73 de ani eu nu-l mai las sa se suie pe casa (ca sa culeaga visine), voiam sa-mi recomande rapid pe cineva. Pentru ca se intuneca..

Mi-a zis sa sun la ISU, m-au flituit. Le ziceam ca-mi cade copacul pe casa si ei ma sfatuiau sa vorbesc la primarie.. in fine. Ma duc la Politie, e vis-a-vis de casa mea. Vorbesc intre ei, insa trebuie sa plece intr-o misiune.. daca e, cand se intorc, sa-mi dea numarul viceprimarului. Flit x 2.

Deja sunasem pe toata lumea din agenda mea de Corbeanca (nu stiu prea multi oameni), o sesizasem pe vecina, scriam pe grupurile de FB, sunam la Buftea si la Peris, toti instalatorii si electricienii si muncitorii.. ever!. nu am gasit pe nimeni timp de juma de ora si mai bine..

Tata mi-a trimis un nene care voia sa lege copacul cu o coarda – sa ne intelegem, de 2x cat casa de inalt.. am apreciat insa efortul. M-a salvat cumnatul unei cunostinte din copilaria mea, a venit cu o drujba si un coleg. Au lucrat mai bine de-o ora si n-a vrut sa-mi ia cati bani am vrut sa-i dau. Wow! Se vede ca am fost jecmanita la viata mea. Anyhow, un om bun, zice ca ma stie de cand traia bunica mea. M-am bucurat asa tare ca am gasit pe cineva ok in satul asta, cineva cu adevarat muncitor.

Am plans pana am rezolvat (de nervi) si toata ora cat l-au taiat bucatele, cu visinele la o saptamana de cand ar fi fost transformate in cel mai bun compot pe care mi-a fost dat sa-l gust. Toata curtea miroase a placinta cu visine, pandispan si visinata, sauf le alcohol :)) lemnul l-au pus deoparte, crengile verzi cu rosu intr-o gramada mare. Daca stii vreun sculptor in need of lemn de visin, do tell!

Si ma uit la cat s-a luminat curtea, cat gol a lasat si-n sufletul meu. Ca sa ne intelegem, motivul pentru care am renovat casa asta si n-am daramat-o si facut alta a fost acest Visin! Unul dintre motivele pentru care m-am mutat la Corbi e acest visin. Celalalt simbol al curtii asteia e Nucul, dar el e pe terenul verisoarei. A mai ramas jumatate de visin, un trunchi ce merge haaaat in sus si pe care nu-l culegeam niciodata pentru ca e prea inalt. Cum insa au fost 3 trunchiuri, imbinatura a putrezit, iar dupa ce voi face toate eforturile de cules one last time si poate si altoit, voi taia si ultima treime si voi transforma trunchiul intr-o masuta pentru copii. In miez de noapte vorbeam cu horticulturistul casei, un baiat pasionat pe nume Catalin care-mi coafeaza copacii de doua ori pe an si zicea ca.. a fost momentul sa se duca cel batran si sa faca loc unor copaci mai tineri. Si ca totusi s-ar putea sa creasca lastaris si.. apoi poate sa ma ajute. M-as bucura mult, desi sigur e altoit, ca in 30 de ani n-am vazut niciun pui de visin in jur..

 

Ma bucur insa ca nu a fost afectata casa si ca mai am bucatarie.. Miroase dulce in fata casei, sper sa ramana mult timp asa. A lemn si-a copilarie. Azi o sa lucrez de pe terasa, chiar daca e cam frig.

Acum ma dau peste cap cand sa-l altoiesc in absolut toti copacii din curtea mea :))), ma gandesc cine ar putea sa se suie 10m deasupra pamantului ca sa imi culeaga mie visine peste cateva saptamani. Deja mi-e dor de el, si de bazinele de apa furate de primii muncitori, de cum imi tremurau sticksurile pre-adolencentine pe-o craca ce azi nu mai e, dar in ultimii ani am privit-o cu mare nostalgie.

Imi va fi dor de tine, batrane visin! Ai fost un super-copac!

PS: de dimineata mi-a zis tanti Lenus ca fix azi noapte a crapat (la propriu) si visinul ei. A fost o noapte bizara..

PPS: the before picture e aici: http://teavasilescu.ro/primul-la-corbi/

Comments

  1. Pingback: Cat costa intretinerea casei de la tara - TeaVasilescu.ro

  2. o femeie

    brrrr… imi pare rau de aventura cu surprize.
    Prietenii nostri si-au cumparat casa de curand si la evaluare nenea evaluatorul le-a zis ca copacul ala e cu risc. Il taie. Un brad de 50 de ani si vreo 8-10 m. Au zis ca asta daca pica pe casa lor sau a vecinilor nicio asigurare nu ii ajuta.

    1. Tea

      Am stat cu foarte mari emotii si am zis sa nu risc totusi. Nu de alta, dar mai am si alti copaci in preajma si umbra suficienta. Mai greu cu sufletul insa..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *