Daca e un lucru pe care l-am invatat de la Paul le Puf este ca ziua e impartita pe din doua. Cu o pauza de somn intre ele. Iar vara pica numai bine, asa ca deseori il insotesc in zz-land pret de 45 min, repriza mea ideala de day-sleeping.
Anul trecut pe vremea asta tocmai terminam o vacanta la Agnita-Biertan-Sighisoara-Veseud-Saschiz-Sibiu, culmea tot cu problemele gastro cu care ne-am confruntat zilele astea :(( – tocmai am stat cu Paul acasa 8 zile infinite parca (si-acum dezvata-l de youtube daca mai poti!). Bine ca ne-a trecut! Si ma leg un pic de evenimentul Sofiei de miercurea …
Multa vreme nu am avut un miros. Parca nici vreo culoare. Am uitat si de zorzoane, favoritele mele prin liceu.
Radeam zilele trecute cu niste prieteni cu copil de varsta lui Paul ca jocul favorit ramane cel cu parintii lui.
La mine a fost destul de simplu: mi-am dorit un baietel dintotdeauna. Aveam si numele alese, doar ca Domnul Sot nu le-a aprobat. Asa ca a ramas Paul. Doar Paul, ca de fata n-aveam nume. We’re screwed for no. 2, dar asa cum astept pana sa apara IT, sunt convinsa ca mai pot astepta si-un …